iubeste'ma daca ai tupeu

toata lumea a vazut filmul ala "Love me if you dare" tradus prost de la "Jeux d'enfants"...nu era mai simplu "jocul copiilor'? traim cu impresia ca aia este dragostea perfecta. aia neimplinita. ah ce ne place sa dramatizam si cat de bine ne simtim ca o facem. da bah...asa e! dragostea neimplinita este dragostea perfecta dar si cea mai lasa. alegi sa iubesti pe cineva si sa nu il iubesti in acelasi timp. alegi sa il iubesti pentru ce il crezi tu a fi, nu pentru ce ar putea fi dupa ce l'ai cunoaste. alegi sa il iubesti de la departare si sa te intrebi mereu "ce ar fi fost?", nu sa iei totul in piept direct si probabil sa fii dezamagit mai incolo ca...nu a fost asa cum te asteptai. este cu adevarat o dragoste demna de doi copii, care nu au dezvoltat inca o personalitate, nu au trecut, nu ii intereseaza de viitor, nu vor sex..vor doar sa se tina de mana, sa se pupe pe obraz, sa se traga de par...si daca nu, doar sa stie unul de existenta celuilalt. asta e dragostea unor copii. un joc. oamenii mari nu se mai joaca...ei se lupta. se lupta pentru fericire, pentru trup, pentru suflet, pentru materie. heh...intr'un final devine totul prea complicat si tot ce e greu iese la suprafata si dispare senzatia aia de dragoste. sa iubesti pe cineva cu care nu vei fii fizic niciodata dar stii ca totusi esti...si totusi vrei...dar nu vei fii, dar nu stii, dar ce? e totul un joc.